Prin iunie 1990 l-am intalnit pe autorul acestei carti pe acest om in Bazilica Santa Maria in Trastevere din Roma. Si de atunci am ramas prieteni. Era preot acolo si il invitase pe Preasfintitul Alexandru Todea sa vorbeasca tinerilor la o rugaciune de seara. L-am vazut emotionat pana la lacrimi cum de altfel inlacrimati erau cu totii ascultandu-l pe Cardinalul Todea vorbind senin si detasat despre puscarie si suferinta despre Biserica lui Cristos si despre Romania. Astazi parintele de atunci Matteo Maria Zuppi este el insusi un Cardinal al Bisericii citind aceasta carte il vom cunoaste si i vom intelege zambetul privirea si sufletul. Episcop Virgil Bercea Ne inspaimanta sa ne punem inaintea lui Dumnezeu a judecatii lui si deci fata in fata cu noi insine. Insa tocmai aceasta e propunerea suava a tainei marturisirii. Cei care se cred drepti o considera un efort zadarnic sau prea exigent. E simplu sa ne simtim in regula e de ajuns sa dam curs glasului convingator al orgoliului nostru instinctului de conservare al eului nostru sa cedam in fata dificultatilor sa ne victimizam. Cel drept nu cere iertare nu-si face probleme cum isi fac pacatosii care cauta mantuirea. Cel ce se considera drept se lasa prada exaltarii eului capacitatilor iniduale ale eforturilor sale teoriei ce rezolva totul si conform careia e important sa fim noi insine. In realitate el sufera pentru ca se judeca mereu de unul singur. Cel constient de pacat nu procedeaza asa ci se abandoneaza milostivirii si tocmai de aceea afla o dragoste surprinzatoare. E fericit pentru ca i se iarta faradelegea. Autorul