De fiecare data cand aud indemnul de a fi toleranti fata de persoanele din grupuri vulnerabile sau diferite de majoritate, primul impuls e sa ma ridic in picioare si sa protestez. Tolerant in mintea multora inseamna ceva de bine, sufletist, empatic. Nicidecum. Toleranta e o forma de dispret pasiv, un refuz drapat intr-o politete impusa de reguli sociale minimale de a interactiona cu respectivele persoane, cu cauza si efectul pentru care cel din apropierea ta e altfel. Pot sa tratez cu toleranta un prost, un neispravit, dar nicidecum o persoana diferita de mine din cauza unei dizabilitati sau apartenente la un alt grup decat cel din care fac eu parte.-Adriana Saftoiu