Mitul sfasiat este pentru Vasile Lovinescu expresia unei sciziuni a modernitatii. E locul in care grija de sine epimeleia heautou dispare si face loc celebrei cunoasteri de sine gnothi seauton . Cu alte cuvinte face posibila retragerea socratismului lasandu-ne cu dezideratul aproape cartezian de a ne folosi de propria ratiune pentru a ne carmui viata. Nu mai conteaza ca esti imoral sau ca pretul platit pentru adevar nu e unul de transformare a sinelui modernul poate doar in numele ratiunii sale si fara aderente morale sa inceapa drumul spinos al cunoasterii de sine. Pentru el nu mai conteaza asceza ci finalitatea epistemica. Nu mai conteaza un adevar care odata aflat ilumineaza subiectul ci numai un adevar de care toti suntem capabili daca si numai daca alegem o metoda de indrumare a gandiri noastre. Aceasta dezascetizare a modernitatii e singura criza care conteaza pentru Lovinescu. Iar implicatile ei sunt multiple. Aparent solutia lovinesciana e recuperarea rolului spiritualitatii in cunoastere printr-o forma de religiozitate care nu exclude capacitatea unui proiect epistemic implinit. - Oana Serban - fragment din prefata