Cand tatal sau il trimite pe Raif, in efervescentii ani 1920, din Istanbul la Berlin ca sa invete secretele afacerii familiei, tanarul, timid si introvertit, este coplesit de bucurie: in sfarsit poate intra in contact cu lumea despre care citise si la care visase inca din copilarie. Astfel ca, odata ajuns acolo, e atras mai degraba de literatura si arta decat de deprinderea unei meserii. Raif invata limba germana, citeste cu sete si rataceste ore intregi pe strazile acestui oras vibrant, cu muzee elegante si cabarete celebre. Intr-o zi, la o expozitie de arta contemporana, este profund impresionat de un autoportret al unei tinere artiste germane. Revine aici zi de zi, saptamani in sir, indragostit. Iar cand o gaseste pe autoarea tabloului, Maria, o femeie puternica si independenta, pe jumatate evreica, intelege ca viata lui s-a schimbat pentru totdeauna. „Profund emotionanta, transformatoare. O poveste de dragoste pe care o iubesc.” (Elif Shafak) „O poveste pasionala despre intensitatea sfasietoare a iubirii si pierderii. Esti absorbit in existenta monotona si insingurata a lui Raif Efendi si traiesti odata cu el instrainarea sa dureroasa si fericirea ca ai descoperit pe cineva care sa te inteleaga pe deplin, dar si suferinta provocata de o neintelegere amara, ironica. Te provoaca sa meditezi la cum ar arata viata ta in absenta celor pe care-i iubesti.” (Washington Independent Review of Books) Sabahattin Ali (1907-1948) a fost profesor, jurnalist, poet, romancier, dramaturg, traducator. Scrierile sale au fost o tinta frecventa a cenzurii guvernamentale. Intre 1931 si 1933 si apoi in 1947 a fost incarcerat de mai multe ori, sub diverse acuzatii, printre care si propaganda comunista. Dupa 1946 scoate mai multe gazete cu teme satirice, toate interzise pe rand. In 1948 a vrut sa fuga din tara, dar a fost ucis undeva la granita cu Bulgaria, iar trupul i-a fost gasit cateva saptamani mai tarziu. Desi a existat o ancheta soldata cu incarcerarea calauzei ce trebuia sa-l duca pe Ali peste granita, imprejurarile in care a murit raman neelucidate pe deplin, fiica sa si o parte din apropiati sustinand mereu ca ar fi fost ucis de serviciile secrete. Azi, Sabahattin Ali este considerat un simbol al rezistentei sociale si politice in randul tinerilor turci. Publicat intai in foileton intre 1940 si 1941, apoi in volum in 1943, romanul Madona cu haina de blana a trecut relativ neobservat, dar, redescoperit, a devenit in ultimele decenii bestseller international si este considerat acum unul dintre cele mai bune din literatura de limba turca.