Publicat acum 150 de ani in revista Convorbiri literare, Fat-Frumos din lacrima, unul dintre cele mai frumoase basme culte din literatura romana, e locul unde imaginatia populara se intalneste cu rafinamentul scriiturii lui Eminescu. Nascut dintr-o lacrima si luandu-si asupra sa o misiune care ii va pune la incercare curajul si loialitatea, Fat-Frumos porneste intr-o calatorie initiatica la capatul careia isi va intalni destinul.De-a lungul ei, se lupta cu fortele raului, cunoaste iubirea, se face frate de cruce cu imparatul vecin si, in semn de credinta, i-o aduce mireasa pe fata Genarului, vorbeste cu salbaticiunile si infaptuieste multe alte minunatii care fac din el un erou de poveste. Si daca e adevarat ca pentru eroii din basme vremea nu vremuieste, atunci nu-i de mirare ca Fat-Frumos din lacrima, calatorind neobosit prin lume pe armasarul sau cu sapte inimi, a ajuns pana la noi ca sa-si spuna povestea. MIHAI EMINESCU (1850–1889) este cea mai importanta figura a literaturii romane din secolul al XIX-lea si autorul cu cea mai mare influenta asupra creatiei literare din secolul ce i-a urmat. O personalitate care a facut epoca, acea epoca pe care istoriile literare si manualele o numesc, pe drept cuvant, a „marilor clasici. Puternica inraurire a poetului, la indemnul caruia au inceput sa scrie cei doi prieteni ai sai, Slavici si Creanga, a facut ca literatura romana sa cunoasca, la sfarsit de secol XIX, momentul ei de clasicitate. La scurta vreme dupa moartea sa, si nu fara legatura cu marturiile contemporanilor ce facusera din extrema suferinta a vietii si din „nebunia poetului un fundal pentru lectura poeziei sale, figura lui Eminescu a capatat dimensiuni mitice, iar poezia sa a devenit, in mentalul colectiv al romanilor, Poezia insasi. Foarte curand a fost recunoscut drept „poet national, iar editarea operei sale a reprezentat una dintre cele mai mari provocari pentru filologia romaneasca. Titu Maiorescu a alcatuit si a pus in circulatie, in 1883, o foarte inspirat alcatuita editie de consacrare. In anii 30 ai secolului trecut, Perpessicius a initiat editia stiintifica de Opere, un act cultural unic la noi, continuat si dus la capat, pana in anii 80, de o echipa a Muzeului Literaturii Romane, condusa de Petru Cretia si D. Vatamaniuc.